Rețeaua Emerald, instituită în Republica Moldova în perioada 2012–2022 în temeiul Convenției de la Berna, nu poate fi transformată automat în rețeaua Natura 2000, a cărei instituire este o cerință a procesului de aderare la Uniunea Europeană. Cele două rețele europene de conservare a naturii diferă prin criteriile folosite pentru identificarea zonelor cu cea mai mare valoare naturală și, mai ales, prin accentul pus pe gestionarea lor în practică. În Republica Moldova, rețeaua Emerald există încă în mare parte pe hârtie. În statele membre ale Uniunii Europene, Natura 2000 este o rețea obligatorie de situri protejate. Pentru aceste situri, legislația UE impune, prin Directiva „Păsări” și Directiva „Habitate”, obiective de conservare cu caracter obligatoriu și măsuri de gestionare activă. Aceste diferențe au fost explicate în cadrul unei sesiuni de instruire privind cele două directive, desfășurată la Chișinău pe 5 noiembrie 2026, cu participarea a 37 de specialiști din Republica Moldova. Dr. Petr Roth, expertul tehnic principal al proiectului „Natura 2000 Moldova: Promovarea abordării europene în conservarea naturii”, a prezentat cerințele celor două directive și pașii pe care Republica Moldova trebuie să îi parcurgă pentru a pregăti rețeaua Natura 2000, în cadrul angajamentelor de aderare aferente capitolului 27 (Mediu). Spre deosebire de rețeaua Emerald, pentru care procesul pornește de la zone deja recunoscute pentru valoarea lor naturală, identificarea siturilor Natura 2000 se bazează pe date de teren privind distribuția tipurilor de habitate și a speciilor, precum și starea habitatelor la nivel național. Aceste informații sunt necesare pentru selectarea celor mai reprezentative zone, conform criteriilor prevăzute de legislația UE. Unul dintre pașii pregătitori este elaborarea listelor naționale de referință pentru tipurile de habitate și speciile prezente în Republica Moldova. Listele vor acoperi cele două regiuni biogeografice ale țării, regiunea continentală și regiunea de stepă. Ele vor servi drept bază pentru planificarea studiilor de teren și identificarea zonelor care îndeplinesc criteriile de selecție pentru viitoarea rețea Natura 2000. Sesiunea a abordat și diferența dintre protecția juridică a unui sit și conservarea sa pe termen lung. Pentru a păstra natura pentru generațiile viitoare, protecția juridică trebuie însoțită de măsuri de gestionare activă și, în unele cazuri, de măsuri de refacere ecologică. Dr. Roth a explicat că transpunerea directivelor UE în legislația națională presupune mai mult decât preluarea prevederilor acestora în actele normative. La instruire au participat reprezentanți ai autorităților de mediu, ai administrațiilor ariilor protejate, ai instituțiilor de cercetare și de învățământ superior, precum și experți independenți și reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale. Sesiunea a făcut parte din programul de instruire „Introducere practică în Directiva Păsări și Directiva Habitate ale Uniunii Europene”.
Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Natura 2000 Moldova: Promovarea abordării europene în conservarea naturii”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Arnika, Asociația Obștească Societatea Ecologică “BIOTICA” și Asociația Obștească EcoContact. Proiectul contribuie la dezvoltarea bazei științifice și tehnice necesare pentru pregătirea rețelei Natura 2000 în Republica Moldova.
