images

Patrimoniul Verde: Parcul Național „Nistrul de Jos”

În Parcul Național „Nistrul de Jos” poate fi întâlnit cormoranul mic – o specie piscivoră aflată într-un declin alarmant la nivel global. Conform criteriilor IUCN, aceasta este clasificată drept „critic periclitată”, principalele amenințări fiind pierderea habitatelor umede și deranjul cauzat de activitatea umană în zonele de cuibărit.

Se estimează că aproximativ 75% din arealul global al speciei se suprapune cu teritoriul european, ceea ce transformă Europa într-o regiune-cheie pentru conservarea ei. Populația europeană este de 27.000–30.000 de perechi cuibăritoare, concentrate în special în Delta Dunării, în Balcani și în zone umede de importanță internațională, inclusiv în Parcul Național „Nistrul de Jos”.

Cormoranul mic are o strategie colonială de cuibărit și formează colonii mixte alături de cormoranul mare, diverse specii de stârci, egrete și uneori țigănușul. Cuiburile sunt ridicate în arbori de salcie sau plop din zonele mlăștinoase, dar și în stufărișuri dense de pe insulițe izolate. Deși se dovedește adaptabil la substratul de cuibărire, rămâne extrem de sensibil la deranjul uman.

Hrana sa este alcătuită în principal din pești de talie mică (Cyprinidae, Percidae), completată de nevertebrate acvatice precum crustacee, larve de insecte, lipitori și moluște.

Din punct de vedere legal, cormoranul mic beneficiază de protecție strictă: se află în Anexa I a Directivei Păsări a Uniunii Europene, în Anexa II a Convenției de la Berna și în Anexa II a Convenției de la Bonn privind speciile migratoare.

În Parcul Național „Nistrul de Jos”, această specie joacă rolul unui important indicator al sănătății habitatelor umede. Prezența ei arată că stufărișurile, sălciile scufundate și canalele laterale ale Nistrului își păstrează echilibrul ecologic și funcționalitatea naturală.

Această campanie informativă are loc în cadrul proiectului „Îmbunătățirea managementului ariilor protejate din Republica Moldova”, finanțat de Agenția Austriacă pentru Dezvoltare (ADA) din fondurile Cooperării Austriece pentru Dezvoltare (ADC) și implementat de Societatea Ecologică „BIOTICA” și EcoContact.