Ce urmează pentru sistemul de protecție a mediului din Republica Moldova cu Natura 2000? 
de Asociația Arnika:

Republica Moldova se confruntă de mult timp cu provocări în domeniul protecției mediului. În special, ar trebui să stabilească condițiile pentru înființarea rețelei europene Natura 2000 și să dezvolte un sistem consistent pentru desemnarea și gestionarea zonelor de importanță ecologică deosebită. Acestea au fost principalele concluzii ale unui eveniment găzduit de organizațiile non-guvernamentale Arnika (Republica Cehă) și Biotica (Republica Moldova), care a reunit reprezentanți ai diferitelor instituții și un expert ceh și european de renume în domeniul rețelei Natura 2000.

În prezent, sistemul moldovenesc de protejare a zonelor naturale deosebit de valoroase - flora și fauna sălbatică și habitatele lor naturale - se concentrează pe așa-numita Rețea Smarald, ca un cadru internațional mai vechi de conservare a naturii. Cu toate acestea, în urma deciziei de a deschide discuțiile de preaderare dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană în 2023, acest lucru s-ar putea dovedi insuficient. Echivalentul Uniunii Europene al Rețelei Smarald este rețeaua Natura 2000, mai exigentă și mai strict definită.

„Pentru țările în curs de dezvoltare cu capacitate instituțională limitată, tranziția de la Rețeaua Smarald la Natura 2000 prezintă atât oportunități, cât și provocări. Monitorizarea eficientă a habitatelor Natura în ariile protejate necesită metodologii consecvente, expertiză tehnică și structuri de sprijin durabile. Consolidarea capacității locale și adaptarea abordărilor de monitorizare pot contribui la asigurarea faptului că eforturile de conservare rămân eficiente și relevante din punct de vedere contextual. Înțelegerea provocărilor cerințelor tehnice și a caracterului adecvat al integrării administrative este importantă pentru a asigura o mai bună funcționare a sistemului în practică.” Societatea Ecologică „BIOTICA”

După cum s-a discutat la seminarul de miercuri, Natura 2000 necesită o abordare mai amănunțită, inclusiv colectarea de date precise și comparabile privind speciile protejate de floră și faună, gestionarea expertă a siturilor respective și o abordare instituțională complexă.

„Potențiala reorientare a Moldovei către rețeaua Natura 2000 nu numai că ar îndeplini una dintre condițiile pentru aderarea la UE, dar ar stabili și un instrument funcțional și dovedit de protecție a naturii”, a declarat vorbitorul principal al seminarului, Petr Roth. Expert ceh de renume, are o vastă experiență în dezvoltarea sistemelor de conservare a naturii în Republica Cehă și în țările din Balcanii de Vest, inclusiv integrarea în rețeaua Natura 2000.

La începutul seminarului, vorbitori din mai multe instituții și-au exprimat sprijinul pentru cooperarea internațională, dezvoltarea în continuare a sistemelor de protecție a naturii și sporirea capacității profesionale a autorităților relevante. Aliona Rusnac, secretar de stat la Ministerul Mediului din Republica Moldova, a apreciat sprijinul internațional pentru protecția naturii în Republica Moldova și a subliniat angajamentul țării de a implementa politici de mediu care vor proteja patrimoniul natural pentru generațiile viitoare.

Franciska Kirkegaard Flugt, ofițer de program pentru Tranziția Verde și Mediu la Delegația UE în Republica Moldova, a adăugat că „protecția naturii nu este doar un angajament și o obligație legală pentru UE, ci un imperativ moral”, subliniind beneficiile strategice ale politicilor de mediu pentru agricultură și alte sectoare.

P. Roth a ținut discursul principal al evenimentului, prezentând rezultatele analizei sale cuprinzătoare și detaliind diferențele și oportunitățile de tranziție dintre actuala rețea Emerald și rețeaua Natura 2000 dorită. Concluziile sale au fost rezumate într-un document de 20 de pagini, disponibil pe site și ulterior online în limbile română și engleză, care a fost ulterior predat autorităților pentru protecția mediului din Republica Moldova.

„Conform proclamațiilor oficiale, rețelele Emerald și Natura 2000 sunt egale și pe deplin compatibile. Cu toate acestea, această declarație politică este orice altceva decât adevărată”, a scris Roth în introducerea documentului. „Simpla conversie este imposibilă”, sună principalul rezultat, expertul detaliind diverse probleme. Rețeaua Natura 2000 impune cerințe mai mari sistemului de protecție a naturii decât rețeaua Emerald existentă, nu doar în domeniul complex al legislației, ci și în ceea ce privește expertiza care menține sistemul laolaltă.

Conform propunerii și ideii Natura 2000, sunt necesare date de teren și management activ în locul simplei conservări.

Armonizarea practicii moldovenești cu cea a UE va necesita, așadar, de exemplu, clasificarea habitatelor și comparabilitatea datelor despre anumite specii din Moldova. O provocare uriașă constă, de asemenea, în necesitatea unei cartografieri actualizate și cuprinzătoare a biodiversității țării, identificând ecosisteme și habitate prețioase ale diferitelor specii.

Acest lucru necesită o alocare substanțială de resurse oficiale și profesionale, biologii și experți similari efectuând cercetări ample pe teren. „Pentru o trecere de la Emerald la Natura, este nevoie de contribuții științifice suplimentare, bazate pe arhivarea datelor din cartografierea habitatelor de teren. Aceasta ar trebui realizată pe întreg teritoriul Moldovei, folosind o metodologie unificată”, descrie analiza lui Roth.

Zonele protejate de Natura 2000 ar trebui să aibă, de asemenea, planuri de management clare care să mențină în mod activ starea ecosistemelor, mai degrabă decât să le lase în voia sorții – ceea ce este adesea practica principală în prezent. Acest lucru necesită ca zonele să fie clar definite și identificabile. Unele dintre cele 61 de situri Emerald actuale nu îndeplinesc aceste cerințe, în special cele din jurul Nistrului de Jos. Protecția existentă a acestei importante zone fluviale biodiverse constă haotic din 13 subzone neconectate care nu pot fi identificate sau gestionate corespunzător pe teren.

Seminarul a subliniat, de asemenea, necesitatea educației, deoarece, odată cu un sistem mai exigent de protecție a habitatelor valoroase, rețeaua de arii protejate devine o problemă pentru întreaga societate.

„Sistemul moldovenesc de protecție a mediului mai are un drum lung de parcurs pentru a se armoniza cu standardele europene și, astfel, a îndeplini una dintre condițiile de aderare la UE. Prin urmare, suntem cu atât mai încântați să putem împărtăși experiența noastră din Republica Cehă, unde am trecut deja printr-un proces similar, inclusiv o cartografiere aproape fără precedent a biodiversității în întreaga țară”, comentează Pavel Pinkava, coordonatorul proiectului Arnika în Moldova.

Schimbul de experiență ca parte a cooperării internaționale pe termen lung

Evenimentul de miercuri a avut loc în cadrul unui proiect comun al Arnika și Biotica „Natura 2000 în Moldova: Promovarea abordării europene a conservării naturii în Moldova”, care este susținut de Programul de promovare a tranziției al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Cehe.

Adam Piňos, ambasadorul adjunct al Republicii Cehe în Republica Moldova, a comentat: „Republica Cehă a ajutat Republica Moldova într-o serie de domenii, începând de la sprijinul politic pentru eforturile cheie de integrare până la oferirea de cooperare pentru dezvoltare în domenii precum protecția frontierelor și gestionarea apei.” El a adăugat că „și-au demonstrat deja clar voința politică și capacitățile instituționale de a alinia țara la standardele UE și sunt bucuros că expertiza cehă poate face posibilă această tranziție.”

Cele două organizații non-guvernamentale lucrează împreună de mult timp. Pe lângă eforturile lor de a îmbunătăți sistemul de protecție a mediului din Moldova, acestea lucrează cu comunitățile locale pentru a implementa diverse îmbunătățiri de mediu. De exemplu, două evenimente de curățenie comunitară au avut loc în Parcul Național Nistrul de Jos în aprilie anul acesta, cu peste 60 de persoane participante la Tudora și Vișoara.

Arnika și Biotica colaborează, de asemenea, în Moldova pentru a oferi sprijin pe termen lung rangerilor voluntari din parcurile naționale, care, de exemplu, au primit echipamente valoroase printr-un proiect comun anterior. Aceste eforturi comune au ajutat rangerii moldoveni să se integreze în Federația Internațională și Europeană a Rangerilor prin intermediul unei rețele internaționale.